Incepe sezonul bronzatului la solar

Sezonul bronzatului la solar începe cu avertismente de la Bruxelles.

Între beneficiile invocate de proprietari şi riscurile asupra cărora avertizează Comisia Europeană, piaţa saloanelor de bronzat se vede nevoită să îşi trieze jucătorii, impunând reguli mai stricte.

Profit chiar şi de 40.000 de euro la o investiţie iniţială de până în 50.000 de euro. Sunt cifrele care până la debutul crizei economice au definit „industria bronzării“, aşa cum este denumită piaţa saloanelor de bronzat, una dintre cele mai prolifice, dar şi controversate afaceri în ultimii ani în ţările UE. Prolifice, pentru că ritmul de deschidere a unităţilor de acest tip a fost de-a dreptul ameţitor; controversate, pentru că au antrenat un şir de speculaţii şi critici, mai mult sau mai puţin fundamentate, legate de riscurile la care se expun clienţii neinformaţi ori, pur şi simplu, dezinteresaţi de existenţa unor potenţiale reacţii adverse ale bronzului artificial. Cert este că toate aceste dispute, peste care s-a suprapus situaţia economică generală dificilă, nu aveau cum să nu se repercuteze asupra profitabilităţii saloanelor de bronzat. „În condiţiile actuale, rata de profitabilitate nu mai este la fel de mare ca în anii precedenţi. Investiţia se amortizează mai greu, deoarece un efort financiar considerabil trebuie îndreptat înspre informarea continuă a clienţilor despre beneficiile solarului asupra sănătăţii“, spune Szasz Jozsef, preşedintele Asociaţiei Saloanelor de Bronzare Profesionale din România. „Mai mult, cu implicarea continuă a Uniunii Europene în acest domeniu, vor apărea reguli mult mai stricte de igienă şi echipare tehnică a aparatelor, accentul punându-se pe emisia de raze UV. Partea pozitivă este că afacerea va deveni în acest fel mult mai stabilă, iar industria bronzării va selecta adevăraţii profesionişti de patronii de ocazie“, completează el. Altfel spus, investiţiile necesare pentru asigurarea standardelor de calitate şi siguranţă îi va îndepărta din industrie pe cei aflaţi în căutarea unor profituri rapide, crescând în acelaşi timp încrederea pe care consumatorii o acordă saloanelor. Clientela saloanelor este formată, deloc surprinzător, cu precădere din femei, cu vârste între 18 şi 40 de ani, din toate categoriile de venit. Iar cel mai propice sezon pentru acest business este primăvara, dar profitabile sunt şi perioadele cu sărbători mari. Cumva evident, iulie şi august sunt cele mai slabe luni. „Majoritatea clientelor aleg solarul ca mijloc de înfrumuseţare şi foarte puţine dintre acestea au conştientizat şi beneficiile asupra stării de sănătate“, explică Szasz. Care ar fi aceste beneficii? Cel mai important ar fi formarea vitaminei D, care are un rol esenţial în prevenirea anumitor forme de cancer. Şi, cum ultravioletele sunt recunoscute şi pentru tratamentul diferitelor forme de acnee, la saloane ajung, la recomandarea medicilor, şi bolnavi de psoriazis. Tocmai pentru accentuarea acestor beneficii, în Europa se remarcă o tendinţă de schimbare a tuburilor de 2,3 – 3,6 W/m2, care sunt folosite acum în majoritatea aparatelor, cu tuburi a căror putere este doar de 0,3 W/m2.

Însă informaţiile cu care sunt bom bardaţi cei interesaţi de bronzul artificial sunt contradictorii, existând numerose voci care avertizează asupra riscurilor. După ce, anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasat razele ultraviolete artificiale ca fiind cancerigene, anul acesta, Comisia Europeană a publicat un studiu conţinând un set de cifre îngrijorătoare. Conform documentului, 1 din 7 solare din UE încalcă normele de siguranţă împotriva radiaţiilor UV. România nu face excepţie la acest capitol, mai ales că nici investitorii nu sunt foarte preocupaţi de aceste aspecte.

[wpbrad id=7]Aparatele puternice, cele mai căutate

Clienţii saloanelor de bronzare din România sunt extrem de puţin informaţi în ceea ce priveşte această industrie. „Considerăm că vina este împărţită între ignoranţa clienţilor, goana proprietarilor de saloane după profit maxim şi lipsa interesului statului de a susţine industria bronzării“, spune Szasz, adăugând că, cel puţin la nivelul autorităţilor, acest domeniu nu va mai putea fi ignorat mult timp, pentru că trebuie să se monitorizeze implementarea normelor europene. Szabo Izabella, administrator la Talnes Impex, o companie braşoveană care importă aparatura necesară saloanelor, spune că, în topul produselor solicitate de proprietarii saloanelor, „aparatele puternice cu multe tuburi sunt pe primul loc, ceea ce nu este deloc în avantajul clientului final. Deşi încercăm să-i informăm cu privire la aceste aspecte, de puţine ori se întâmplă să se ţină cont de ele“.
În final, opţiunea este a fiecăruia, atâta timp cât decizia este luată cântărind atât beneficiile, cât mai ales riscurile. Iar în ce priveşte acest din urmă aspect, primul pas, cel de informare onestă, trebuie să aparţină furnizorului de servicii.

500 de solare din 300 de saloane de înfrumuseţare şi centre wellness au fost inspectate, anul trecut, de Comisia Europeană, 1 din 7 încălcând limitele radiaţiilor UV

Reguli de aur

Solarul nu este recomandat persoanelor sub 18 ani şi celor cu factori de risc cunoscuţi pentru cancer de piele. Durata de expunere depinde de puterea aparatului de bronzat şi de tipul de piele, fiind considerabil mai mică pentru un ten deschis la culoare sau nebronzat. Începătorilor li se recomandă aparatul de bronzare dotat cu tuburi care emit o cantitate mai mare de raze UVB (pentru expunere minimă), iar avansaţilor, solarul dotat cu tuburi care emit o cantitate mai mare de raze UVA (care colorează melanina).

Cifre start-up

– Spaţiul necesar pentru un studio solar este de 40-50 metri pătraţi, care include cabina de schimb şi recepţia.

– În investiţia iniţială mai intră şi un branşament trifazic, fără de care aparatele nu pot funcţiona, cu un cost de cel mult 3.000 de euro.

– Pentru un salon cu trei aparate de bronzat profesionale noi, investiţia iniţială se ridică la 40.000 de euro, iar încasările pot ajunge la 63.000 de euro anual.

– Foarte importantă este amenajarea unei săli de aşteptare cât mai primitoare, care necesită o investiţie de cel mult 2.000 de euro (sumă inclusă şi ea în investiţia iniţială).

Sursa: Capital

Autor: Sorina Mihail

Publicat: 13 Martie 2010